România la 100 de ani de la vechiul calendar

România a fost una dintre ultimele ţări europene care a adoptat calendarul gregorian. După realizarea Marii Uniri a apărut problema stilului calendaristic, mai ales pentru că stilurile practicate în provinciile istorice erau diferite. Bucovina și Transilvania foloseau deja calendarul gregorian, iar Regatul României şi Basarabia erau pe stilul vechi.

Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern şi extern, de modernizare și consolidare a noului stat unitar. Românii vedeau această aliniere la standardele europene ca pe o condiţie a progresului şi modernizării, mai ales pentru că, pe plan internaţional, se căutau soluţii pentru unificarea diferitelor unităţi de măsură. Astfel, trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial 14 aprilie.

*Calendarul gregorian şi calendarul iulian

Calendarul gregorian a fost adoptat de România în 1919, acesta a înlocuit calendarul iulian („calendarul pe stil vechi”). Numele „gregorian” vine de la Papa Grigore al XIII-lea, care a constatat că în Calendarul Iulian era o întârziere semnificativă, din cauza unei erori de calcul (până în 1582 erau circa 10 zile). Papa Grigore a propus modificarea calendarului iulian şi a introdus noul calendar, corectat, care astăzi îi poartă numele.

Calendarul gregorian de la 1582 a fost adoptat rapid în mai toată lumea catolică. Lumea protestantă l-a preluat şi ea mai târziu, însă ţările ortodoxe, din raţiuni dogmatice, l-au evitat. În ţările ortodoxe, printre care se numără şi România, calendarul iulian a fost păstrat până în primele decenii din secolul XX, iar apoi a fost schimbat  în favoarea calendarului gregorian.

*Probleme cu vechiul calendar

În România, industria şi comerţul sunt direct afectate de menținerea calendarului iulian. Comercianţii şi industriaşii români care făceau schimburi în străinătate erau nevoiţi să respecte patru scadenţe pe lună, faţă de două cât erau obişnuiți (la 1 şi 15 ale lunii, atât după calendarul românesc, cât şi după cel occidental). O altă problemă mare apărea şi în cazul statisticilor.

Statisticile româneşti erau greu de folosit, iar unele ministere sau instituţii erau obligate prin forţa lucrurilor să scrie statisticile în stilul nou. Tocmai de aceea, băncile, poşta, telegraful, căile ferate şi altele, au fost forțate să adopte mai repede calendarul gregorian. Reţinerile faţă de introducerea calendarului gregorian veneau în special din dogmele religioase, întrucât Biserica română deținea precedentul bisericilor din Transilvania şi Banat, unde stilul nou a fost mai înainte adoptat.

Per ansamblu, s-a realizat un decalaj între România şi Europa de Vest, într-un moment în care contactele se intensificau şi nevoia de „sincronizare” se simţea tot mai acut. De exemplu, atunci când în Europa Occidentală se sărbătorea Anul Nou, în România era abia noaptea dintre 19 spre 20 decembrie.

*Comisia de la 1900

Trecerea în secolul XIX  a grăbit în România rezolvarea problematicii privind trecerea efectivă la noul calendar, care urma să apropie ţara de Occident şi de modernitate. Astfel, Societatea de Ştiinţe din București a ales o comisie specială care să studieze problema şi să redacteze un proiect de lege pentru introducerea calendarului gregorian. Această  schimbare trebuia să aibă loc la 19 iulie 1900, dată care ar fi urmat să devină 1 august 1900. Din acea comisie au făcut parte: N. Coculescu, Spiru Haret, St. Hepitei, C. Miclescu, Ermil Pangrati, nume mari din ştiinţa românească din acea perioadă. Comisia a redactat un proiect care a fost prezentat în Parlament în data de 15 martie 1900. După ce a fost trimis mai departe, proiectul de reformă s-a blocat în comisiile de specialitate şi apoi a fost uitat.

*Stabilirea calendarului la nivel de stat

Marea Unire a readus  în discuţie problema adoptării unui stil calendaristic unitar. Încă din ianuarie 1919 Ministerului de Război a cerut introducerea stilului gregorian pentru că armata întâmpina numeroase dificultăţi, confuzii şi erori, în organizarea unitară din  toate provinciile. Drept urmare, la 1/14 februarie s-a introdus stilul gregorian la nivelul forţelor armate.

Consiliul de Miniştri a adoptat în data de 5/18 martie 1919 -Decretul-lege nr. 1.053 pentru „Adoptarea calendarului gregorian pe ziua de 1 aprilie 1919”-, publicat în Monitorul Oficial în 6 martie. Acest decret a intrat în vigoare în toată ţăra, chiar dacă existau multe  probleme de adaptare, mai ales  în Basarabia, care nu era pregătită administrativ pentru trecerea la noul calendar şi a cărei populaţie s-a dovedit mai reticentă. Conform decretului, ziua de 1 aprilie 1919(stil vechi) devenea oficial ziua de 14 aprilie(stil nou).

Începând cu data de 14 aprilie, toate datele din România s-au scris conform calendarului gregorian.

*Adoptarea calendarului de către Biserica Ortodoxă Română

În timp ce instituţiile statului au adoptat prin lege calendarul gregorian în 1919, Biserica Ortodoxă Română era pusă într-o situaţie delicată din acest punct de vedere: pe de-o partea nu putea ignora preferințele societăţii, pe de altă parte, întâmpina o problemă de ordin dogmatic. Tocmai de aceea, întreaga comunitate a bisericilor ortodoxe din estul Europei se afla în aceeaşi situaţie, impunându-se tot mai mult luarea unei decizii în acest sens.

În urma conferinţei pan-ortodoxe de la Constantinopol din 1923, Biserica ortodoxă Română a hotărât înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian. Hotărârile acestei conferințe au provocat neînțelegeri în urma cărora lumea ortodoxă s-a împărţit în două:

•  Biserica Ortodoxă Greacă, Română, Bulgară, Patriarhia Constantinopolului, a Alexandriei şi mai târziu a Antiohiei, care au acceptat noul calendar gregorian
•  Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă şi părţi din Biserica Ortodoxă Greacă, Bulgară şi Română, Sf. Munte Athos şi Patriarhia Ierusalimului, care au păstrat calendarul iulian până astăzi.

Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar în luna octombrie a anului 1924. Chiar și așa, mai mulţi ierarhi nu au acceptat această schimbare şi au hotărât să se desprindă de Biserica oficială, continuând să urmeze calendarul iulian. Ei au înfiinţat Biserica Ortodoxă de Stil Vechi.

Vezi cele mai noi oferte cu calendare vechi de 100 de ani, dar și noi scoase la vânzare pe Lajumate.ro.

**România la 100 de ani de la Marea Unire

Lajumate.ro lansează  campania România la 100 de ani de la Marea Unire, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, eveniment istoric care a dus la construirea României de astăzi.

Prin această campanie, Lajumate.ro își propune să aducă în casele românilor informații interesante despre România secolului trecut și despre schimbările prin care a trecut poporul român din 1918 până în prezent.

Vizitează blogul Lajumate.ro pentru a fi la curent cu cele mai noi articole, iar dacă vrei să vinzi sau să cumperi proprietăți imobiliare sau produse de colecție, pe Lajumate.ro găsești aproape 200.000 de anunțuri imobiliare în categoria dedicată, inclusiv cu proprietăți construite în timpul Marii Uniri, dar și o categorie cu obiecte de colecție si antichități ce cuprinde peste 12.000 de oferte.

Căutări Lajumate.ro: unghii cu gel, garsoniera de inchiriat bucuresti, apartament de inchiriat, apartament satu mare, samsung, lenovo, nikon, invertor, gopro hero, aspirator, frigidere, mobexpert, makita, gratar, papuci, patut, haine copii, management, lucrator comercial