România la 100 de ani de la Marea Unire

În 2018 sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, moment istoric foarte important pentru România ca stat unitar, suveran și independent.

Pentru a marca acest moment istoric, ne-am gândit să vă prezentăm cum s-a schimbat România din 1918 până în prezent și cum au evoluat românii printr-o campanie intitulată – România la 100 de ani de la Marea Unire.

Pentru a intra cu adevărat în atmosfera acestui eveniment, hai să trecem în revistă cum se prezenta România acum 100 de ani:

***

În Secolul trecut oamenii de la sate trăiau în case construite chiar de ei, din lut. Tehnica prin care aceste locuinţe erau ridicate se transmitea din generaţie în generaţie.

Casele ţăranilor erau înconjurate de grădini cu flori, pomi fructiferi şi legume. Familiile erau numeroase, aşa că aveau nevoie de locuinţe încăpătoare. După ce îşi făceau planul casei, parii groşi care formau pereţii erau „lipiţi” cu boaţe, „adică gogoloaie mari de lut amestecat cu paie de grâu, frământat foarte bine cu boii sau cu sapele şi picioarele după ce a fost turnată apă peste el pentru a deveni consistent precum aluatul unei pâini”, relatează Mihaela Gudană, locuitoare a comunei Ghidigeni.  

***

Vestimentația femeilor acum 100 de ani

Acum 100 de ani, româncele de la oraș schimbau chiar şi cinci ţinute în decursul unei zile. Iar această multitudine de ţinute devenea destul de repede demodată.

Româncele care se bucurau de o situaţie materială favorabilă îşi asigurau, zilnic, toalete de dimineaţă, de după-amiază şi de seară, cea de vizită şi de plimbare (pe jos sau în trăsură). Toaletele erau diferite dacă purtătoarea era oaspete sau gazdă, existând, de asemenea, toalete pentru petrecerea verii la ţară sau la băi, la munte sau la mare.

Haine purtate de bărbați acum 100 de ani

Pantalonii sunt largi, iar peste cămașa albă, bărbații își pun o vestă croșetată, asortată nelipsitei pălării. În anii ’50, stilul vestimentar al bărbaților se schimbă radical. Piesa de rezistență este reprezentată de blugi. Tenișii Converse devin simboluri clasice ale acestei perioade.

Controversații ani ’60 își fac debutul în culori vii. Bărbații obișnuiau să poarte breton și să se inspire din stilul vestimentar al celebrei trupe The Beatles.

***

Salariile și banii dați pe alimente acum 100 de ani

Acum 100 de ani, odată cu încurajarea industriei, România a înregistrat progrese economice, iată care erau prețurile și salariile din acea vreme:

• În 1911 salariile medii lunare ale celor 129.826 de muncitori industriali sunt de 60,8 lei (cei mai bine plătiţi fiind cei 7.496 de muncitori de la extracţii petrolifere cu o medie de 77,3 lei).
• Preţurile alimentelor au înregistrat o creştere- în perioada 1902-1914. Pâinea a înregistrat o creștere a prețului cu 50% (de la 0,20 de lei la 0,30 de lei pe kilogram), iar carnea de vacă s-a scumpit cu 66% (de la 0,72 la 1,20 de lei).
• România exporta masiv produse agricole şi lemnoase, importând produse mediteraneene în urmă cu aproape 100 de ani. România exporta 98 de lei pe cap de locuitor şi importa 80 de lei pe cap de locuitor în 1912.
• Valoarea totală a schimburilor externe se ridica la circa 1,28 miliarde de lei.
• Produsele solului reprezentau la export 76,1% din total, iar ale subsolului 20,3%. România a importat în acelaşi an 32% din produsele solului şi 28% din produsele subsolului, potrivit datelor din Istoria Economiei, de Mihail Opriţescu, editura ASE.

  ***

Învățământul românesc mai strict ca niciodată

În condiţiile loviturii de stat a domnitorului Cuza, revizuită de Consiliul de Stat, Legea asupra instrucţiunii publice avea la baza câteva principii, care ulterior vor demonstra evoluţia şi modernizarea învăţământului românesc.

“Cea mai importantă prevedere a legii aducea ca noutate introducerea principiului gratuităţii şi obligativităţii, Astfel părinţii ce nu îşi îndemnau copii spre şcoală erau sancţionaţi cu amenzi, asta fiind o precizare din cuprinsul legii. Pentru o evidenţă a obligativităţii şcolare se stabilea  întocmirea unui  recensământ al copiilor în vârstă de şcoală. Durata şcolii primare la sate, cât şi la oraşe era de trei ani, în ciuda faptului că în momentul promulgării noii legi învăţământul în şcolile primare era de 4 ani, astfel încât  această prevedere nu a pututa fi aplicată. Inspecţia şcolilor primare era făcută cu ajutorul revizorilor cu obligaţia de a întocmi un raport anual privitor la starea învăţământului. Învăţământul secundar se realiza prin înfiinţarea de licee şi gimnazii. Durata liceului era fixată la 7 ani, iar gimnaziul la 4 ani”, spune istoricul Florin Dîrdală. Legea a suferit modificări în septembrie 1892, mai 1893 şi aprilie 1900. Cea din 1893 seamănă izbitor cu normativele existente şi azi.

Părinţii erau obligaţi să-şi trimită copii la şcoală la 7 ani obligatoriu.

Cheltuielile de transport pentru învăţătorii delegaţi în comunele îndepărtate ale judeţului erau în sarcina acelor comune şi răspundeau de ele primarii.

„În caz de neînscriere a copiilor la şcoala de către părinţi, copiii vor fi înscrişi din oficiu. Listele copiilor de ambele sexe se vor face anual de către primari învăţători- instituitori şi nu vor omite niciun copil sub sancţiunea unor amenzi semnificative. Absenţele vor fi motivate obligatoriu, iar singurele motive plauzibile  sunt boala fie a unui membru a  familiei fie  a copilului sau accidente  ale comunicaţiilor. În caz de abateri părinţii vor fi amendaţi”, se specifica în lege. Legea mai spunea că în orice localitate unde sunt cel puţin 40 de copii de vârsta primară se va deschide o şcoală, iar dacă numărul de copii este cuprins între 80 şi 140 şcoala va avea doi învăţători.Cu cât colectivul de elevi era mai mare, creştea şi numărul învăţătorilor, dar şi al şcolilor

***

Activități de timp liber vechi de un secol

În timpul liber, țăranii se întâlneau la cea mai apropiată cârciumă, unde discutau probleme legate de viaţa satului, a judeţului şi chiar a ţării, despre partide şi despre oamenii politici. În unele zone erau cămine culturale, pe scena cărora erau prezentate spectacole susţinute de elevi, de cetăţenii talentaţi sau chiar de formaţiuni artistice venite de la oraş. Tot aici, învăţătorii, profesorii, medicul, preotul ţineau conferinţe, pe teme diverse, de cultură generală, igienă, sănătate, religie.

La oraş, posibilităţile de petrecere a timpului liber erau mult mai variate. Cele mai întâlnite erau– mersul la biserică, vizitele în familie, plimbarea prin parc, urmărirea meciurilor de fotbal, a curselor de cai, a curselor de automobile.

 

În acea perioadă mulți români erau pasionaţi de vânătoare şi pescuit; între aceştia, scriitorul Mihail Sadoveanu, Constantin I.C. Brătianu, Constantin C. Giurescu, regele Carol al II-lea. Suveranul şi-a notat, cu multe detalii reușitele obţinute la vânătoare; el îşi avertiza cititorii: „Mulţi poate vor critica această pasiune a mea pentru vânătoare. N-au dreptate, e atâta sănătate, atâta viaţă în această stare de aer, chiar numai câteva ceasuri. Când mă întorc, mă simt alt om, renăscut, înviorat, chiar dacă sunt obosit. Pentru mine e un izvor de sănătate şi de energie”.

***

Femeile din „lumea bună” vizitau magazinele de modă, mergeau la coafor, la cofetărie, la diverse expoziţii.

Mulţi intelectuali, obișnuiau să vizualizeze un spectacol de teatru pe săptămână. Cinematografele erau frecventate de mulţi orăşeni, din diverse straturi sociale, iar sălile de cinematograf erau împărţite pe categorii, la fel și preţul biletului.

Cititul ziarului era încă o practică obişnuită în rândul intelectualilor, mai ales dimineaţa, la cafea. De regulă, se citeau ziarele independente – „Universul”, „Adevărul”, „Curentul” – mai puţin cele de partid, care erau prea subiective şi pline de cuvinte grele la adresa adversarilor politici.

Cu bune şi cu rele, schimbările din toate domeniile oglindesc mersul României în această sută de ani. Ne-am schimbat mult, în multe privinţe, iar regretele nu-şi au întotdeauna rostul. Noi ştim azi mai multe decât ştiau strămoșii nostri, dar simțim mai puțin, iar cunoaşterea ar trebui să ne ajute să discernem şi să păstrăm doar ceea ce merită păstrat. 

***România la 100 de ani de la Marea Unire

Lajumate.ro lansează  campania România la 100 de ani de la Marea Unire, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, eveniment istoric care a dus la construirea României de astăzi.

Prin această campanie, Lajumate.ro își propune să aducă în casele românilor informații interesante despre România secolului trecut și despre schimbările prin care a trecut poporul român din 1918 până în prezent.

Vizitează blogul Lajumate.ro pentru a fi la curent cu cele mai noi articole, iar dacă vrei să vinzi sau să cumperi proprietăți imobiliare sau produse de colecție, pe Lajumate.ro găsești aproape 200.000 de anunțuri imobiliare în categoria dedicată, inclusiv cu proprietăți construite în timpul Marii Uniri, dar și o categorie cu obiecte de colecție si antichități ce cuprinde peste 12.000 de oferte.