5 lucruri inedite despre banii româneşti

Publicat pe 22 ianuarie 2018.

Istoria banilor româneşti este dominată de schimbări şi de legende care au supravieţuit peste ani. Iată care sunt cele mai interesante dintre ele:

  1. De unde vine numele de leu.

La mijlocul secolului al XVII-lea, în plin declin politic al Ţării Româneşti şi Moldovei, piaţa monetară este invadată de mai multe monede străine. Cea mai cunoscută a devenit talerul olandez (leeuvendaalder), care avea gravat pe una dintre feţe un leu. „Leii olandezi” au fost folosiţi mai bine de un secol.

Popularitatea lor a fost ridicată, chiar şi după retragerea din circulaţie, au fost identificaţi în popor cu noţiunea de monedă. Asta a durat cam două veacuri, până când leul a primit certificat de naştere.

În 22 aprilie – 4 mai 1867 apare legea care înfiinţează sistemul monetar românesc. Şi tot atunci apare leul cu subdiviziunile sale în bani, şi nu în parale, ca până atunci. Un leu echivala cu un franc francez.

  1. Cel mai puternic leu din istorie. L-am avut din 1867, când a luat naştere sistemul monetar naţional. La acea vreme, cu un leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei.
  2. Cine a pus bazele Băncii Naţionale.  

Eugeniu Carada a fost cea care s-a ocupat de tot ce înseamnă începuturile Băncii Naţionale a României: de la legea de funcţionare (17 – 29 aprilie 1880), până la construcţia clădirii şi fabricarea primelor bancnote. În iulie 1880, de la Paris, el trimitea o epistolă către ţară: „Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor, filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare (nr. – cu valoare convenţională)”. De la Paris, Carada s-a întors cu un maldăr de bani. Banii României: 900.000 de bilete de 20 de lei, 300.000 de bilete de 100 de lei şi 25.000 de bilete de 1.000 de lei. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor, efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval, tocmit tot de Carada, acolo, în Franţa.

  1. De ce erau atât de deteriorate bancnotele din perioada comunistă. Bancnotele din perioada comunistă erau realizate dintr-o hârtie de o calitate îndoielnică, de la fabrica Letea (Bacău).

Ele se deteriorau uşor şi, pe lângă acest aspect, cei de la Banca Naţională s-au lovit şi de încăpăţânarea Elenei Ceauşescu. „Ea considera că emisiunea monetară era generatoare de inflaţie. Dar când emiţi, înlocuieşti; nu aduci niciun fel de cantitate în plus pe piaţă. A trebuit să mă duc cu o valiză la ea, să vadă cât de mucegăite erau bancnotele care circulau. Tot n-a vrut să accepte o nouă emisiune de bani, aşa că am pus în circulaţie, pentru salarii şi pensii, bani care erau destinaţi distrugerii”, spune Decebal Urdea, fost guvernator BNR.

      5. De ce nu umbla Ceauşescu cu bani la el.

Despre Nicolae Ceauşescu se zice că n-ar fi avut nici portofel, iar cei care i-au stat aproape fostului dictator spun că nu l-au văzut având asupra lui bani sau documente personale.

“Nu l-am văzut niciodată pe Ceauşescu cu bani la el. Nu avea niciodată nevoie de bani, nici în ţară şi nici în vizitele externe pe care le făcea. El mânca la Gospodăria de Partid, avea frizer, croitor, tot ce-i trebuia, deci n-avea el nevoie de bani. La restaurant n-a fost niciodată, toată viaţa lui, deci n-a avut de plătit vreo notă”, declara Marin Neagoe, şeful Direcţiei a-V-a a Securităţii, într-un interviu din “Adevărul”.

Ceauşeştii nu plăteau nici chirie, nici întreţinere, nici transport. Contactele lor cu banii erau indirecte: prin rapoartele pe care le primeau de la sectoarele economice.

Pe Lajumate.ro găsești peste 1.000 de anunțuri cu monede și bancnote de colecție scoase la vânzare la prețuri accesibile pentru toate buzunarele.  

***România la 100 de ani de la Marea Unire

Lajumate.ro lansează  campania România la 100 de ani de la Marea Unire, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, eveniment istoric care a dus la construirea României de astăzi.

Prin această campanie, Lajumate.ro își propune să aducă în casele românilor informații interesante despre România secolului trecut și despre schimbările prin care a trecut poporul român din 1918 până în prezent.

Vizitează blogul Lajumate.ro pentru a fi la curent cu cele mai noi articole, iar dacă vrei să vinzi sau să cumperi proprietăți imobiliare sau produse de colecție, pe Lajumate.ro găsești aproape 200.000 de anunțuri imobiliare în categoria dedicată, inclusiv cu proprietăți construite în timpul Marii Uniri, dar și o categorie cu obiecte de colecție si antichități ce cuprinde peste 12.000 de oferte.

                                             

Despre Denisa Lazaride

A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București datorită pasiunii sale pentru scris și a curiozității sale despre lumea din spatele ecranului. A lucrat în televiziune timp de un an, unde și-a descoperit pasiunea legată de tot ce înseamnă vizual. A început în paralel un job de Asistent Social Media, unde a reușit să își clădească bazele spre un domeniu profesional mult mai creativ. În prezent, ocupă funcția de Social Media Specialist care reușește să îmbine atât pasiunea sa pentru vizual, cât și cea pentru scris. Scrierea de articole pentru acest blog este dată de pasiunea autorului pentru sustenabilitate, dar și datorită curiozității sale despre orice temă posibilă, LaJumate.ro reușind să ofere o gamă foarte largă de subiecte de interes.

Îți recomandăm

Constituția din 1923 sau cea mai democratică lege fundamentală din Europa

România la 100 de ani de la Marea Unire

Consecințele unirii Basarabiei cu României

România la 100 de ani de la Marea Unire